Semenic
 |  |
Statiunea turistica Semenic este situata in muntii cu acelasi nume.
Muntii Semenicului reprezinta cea mai importanta subunitate a Muntilor Banatului. Fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminand cu virful Piatra Goznei (1447 metri) si virful Semenic (1445 metri).
Complexul turistic se gaseste la peste 1400 m altitudine, intre virfurile Piatra Goznei si Semenic.
Cu toate acestea clima este blanda si usor suportabila, chiar si pentru copii mici. In timpul iernii temperaturile se situeaza intre -25 grC pana la +6 grC, vara intre +10 grC si +25 grC.
Statiunea Semenic este situata la 40 Km. de Resita si dispune de centre de inchirieri pentru echipamente sportive.
Partia de schi se afla la altitudinea de 1410 m, in Muntii Banat din Carpatii Occidentali si ofera cel mai lung sezon de schi decat oricare alta zona.
Peisajul si dotarile din zona sunt tot ce ai nevoie ca sa te poti bucura de o vacanta reusita in orice perioada a anului
Muntii Semenic se prezinta cu peisaje domoale: culmi cu paduri bogate, poieni, lacuri. Este posibil accesul rutier (drumul este in conditii destul de proaste), avand ca puncte principale de pornire Resita si Caransebes.
Atractia turistica principala o constituie platoul Semenic (cca 1350 m), cu statiunea Semenic (hotel, vile, cabane, partii de schi – lungime totala cca. 3 km), la care se adauga statiunile Crivaia, Secu si Trei Ape cu debarcaderele lor.
De la Caransebes pana la Valea Minisului pe directia nord-est-sud-vest, masivul Semenic se extinde pe o lungime de circa 34 km, iar de la vest la est, intre localitatile Cuptoare si Sadova Veche, pe o latime de circa 31 km.
Limita de nord ii separa de depresiunea Ezeris – Brebu, dealurile Sacosului si depresiunea Caransebes, corespunzand in general contactului dintre sisturile cristaline si rocile sedimentare, in lungul caruia raurile au sculptat, pe un aliniament festonat, bazinete de eroziune, care adapostesc localitatile Apadia, Delinesti, Ohabita, Rugi etc. Aceasta limita poate fi urmarita incepand cu Talva Sarbului (476 m), trece apoi pe la sud de dealul Piatra Straja (445 m), pe la nord de dealurile Paza (450 m), Fantanii (485 m), Sovesna (584 m), Cucuiul Plesii (527 m), Piatra Alba (456 m), oprindu-se la aproximativ 3 km sud-vest de Caransebes, in valea larga a Timisului.
Limita de est evidentiaza caracterul unui relief afectat de fracturi tectonice; pornind de la Caransebes, limita se desfasoara pe stanga Vaii Timisului, pe directia localitatilor Buchin, Petrosnita, Valisoara, Bucosnita, Golet, Slatina – Timis, Sadova Veche, Armenis, Teregova. De la Teregova raul Timis coteste brusc catre nord-vest patrunzand adanc in zona centrala a masivului Semenic. Pe o mica portiune, intre muntii Semenic si Cernei, se intercaleaza extremitatea nordica a culoarului tectonic Cerna – Mehadica, care inainteaza de la sud catre nord, pe aliniamentul Domasnea – Poarta Orientala – Teregova.
Limita de sud separa muntii Semenic de muntii Almaj prin intermediul depresiunii Bozovici, desfasurarea ei sinuoasa lasand in afara culmi netede si prelungi denumite tilve. Ea poate fi urmarita incepand din vf. Lazul Mare, continua pe la sud de vf. Capul Dealului (784 m), situat la 3 km vest de localitatea Parvova, vf. Lacul Cerbului (933 m), dupa care traverseaza Tilva Breazovii. De aici, inainteaza pe la sud de vf. Polovart (954 m), trece peste Dealul Zagrazii si se opreste la confluenta vaii Poneasca cu valea Minisului. Limita de vest se desfasoara in lungul vailor Poneasa si Barzava, separand muntii Semenic de muntii Aninei. Mai la nord de Resita, limita nordica separa prin intermediul culoarelor depresionare ale Resitei si Ezeris – Brebu, muntii Semenic de muntii Dognecei. De la vest de Dealul Zagrazii (920 m), limita inainteaza pe dreapta vaii Poneasa, urca la nivelul vf. Poiana Rusului (1023 m) si patrunde in directia obarsiei vaii Barzava, de aici se inscrie in lungul culmii raspitel (889 m), prin vf. Poiana Betii (867 m) si culmea Certej (955 m). In continuare, limita trece pe la est de localitatea Cuptoare, strabate dealul Piatra Alba, se apropie de localitatea Secu, avand catre est vf. Poiana Cozia (687 m), pentru ca apoi sa coboare la vivelul albiei Barzavei pe care o traverseaza. Limita se continua dincolo de acest rau, pe la vest de dealurile Pietrosul si Tilva Matricii (574 m), schimband directia spre nord-vest coboara lin spre dealul Poienii(493 m), traverseaza apoi valea Tarnovei oprindu-se in Tilva Sarbulu (476 m), unde vine in contact cu limita de nord.
Complexul turistic Semenic se găseşte la peste 1400m altitudine, intre varfurile Piatra Goznei si Semenic, situat intr-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajari pentru sporturi de iarna si cai de acces lesnicioase. In afara unui teleferic, exista drumuri de acces din Resita – Valiug si Slatina Timis – Trei Ape – Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara – Bucuresti prin Slatina – Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes. Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zapada, ca si pe Muntele Mic. Sunt destul de putine locuri in tara in care zapada sa persiste, chiar si 6 luni pe an. Turistii gasesc aici un schilift si mai multe partii, iar in ceea ce priveste cazarea, statiunea Semenic dispune de peste 400 locuri de cazare in principal in cabanele Gozna, Nedeea si Semenic, ca si in vilele din zona. In apropiere se afla subzona turistica Breazova – Crivaia, care cuprinde doua lacuri de acumulare, Valiug si Breazova si bazele turistice si sportive de pe malurile lacurilor sau din apropiere.
Limita de est evidentiaza caracterul unui relief afectat de fracturi tectonice; pornind de la Caransebes, limita se desfasoara pe stanga Vaii Timisului, pe directia localitatilor Buchin, Petrosnita, Valisoara, Bucosnita, Golet, Slatina – Timis, Sadova Veche, Armenis, Teregova. De la Teregova raul Timis coteste brusc catre nord-vest patrunzand adanc in zona centrala a masivului Semenic. Pe o mica portiune, intre muntii Semenic si Cernei, se intercaleaza extremitatea nordica a culoarului tectonic Cerna – Mehadica, care inainteaza de la sud catre nord, pe aliniamentul Domasnea – Poarta Orientala – Teregova.
Limita de sud separa muntii Semenic de muntii Almaj prin intermediul depresiunii Bozovici, desfasurarea ei sinuoasa lasand in afara culmi netede si prelungi denumite tilve. Ea poate fi urmarita incepand din vf. Lazul Mare, continua pe la sud de vf. Capul Dealului (784 m), situat la 3 km vest de localitatea Parvova, vf. Lacul Cerbului (933 m), dupa care traverseaza Tilva Breazovii. De aici, inainteaza pe la sud de vf. Polovart (954 m), trece peste Dealul Zagrazii si se opreste la confluenta vaii Poneasca cu valea Minisului. Limita de vest se desfasoara in lungul vailor Poneasa si Barzava, separand muntii Semenic de muntii Aninei. Mai la nord de Resita, limita nordica separa prin intermediul culoarelor depresionare ale Resitei si Ezeris – Brebu, muntii Semenic de muntii Dognecei. De la vest de Dealul Zagrazii (920 m), limita inainteaza pe dreapta vaii Poneasa, urca la nivelul vf. Poiana Rusului (1023 m) si patrunde in directia obarsiei vaii Barzava, de aici se inscrie in lungul culmii raspitel (889 m), prin vf. Poiana Betii (867 m) si culmea Certej (955 m). In continuare, limita trece pe la est de localitatea Cuptoare, strabate dealul Piatra Alba, se apropie de localitatea Secu, avand catre est vf. Poiana Cozia (687 m), pentru ca apoi sa coboare la vivelul albiei Barzavei pe care o traverseaza. Limita se continua dincolo de acest rau, pe la vest de dealurile Pietrosul si Tilva Matricii (574 m), schimband directia spre nord-vest coboara lin spre dealul Poienii(493 m), traverseaza apoi valea Tarnovei oprindu-se in Tilva Sarbulu (476 m), unde vine in contact cu limita de nord.
Complexul turistic Semenic se găseşte la peste 1400m altitudine, intre varfurile Piatra Goznei si Semenic, situat intr-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajari pentru sporturi de iarna si cai de acces lesnicioase. In afara unui teleferic, exista drumuri de acces din Resita – Valiug si Slatina Timis – Trei Ape – Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara – Bucuresti prin Slatina – Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes. Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zapada, ca si pe Muntele Mic. Sunt destul de putine locuri in tara in care zapada sa persiste, chiar si 6 luni pe an. Turistii gasesc aici un schilift si mai multe partii, iar in ceea ce priveste cazarea, statiunea Semenic dispune de peste 400 locuri de cazare in principal in cabanele Gozna, Nedeea si Semenic, ca si in vilele din zona. In apropiere se afla subzona turistica Breazova – Crivaia, care cuprinde doua lacuri de acumulare, Valiug si Breazova si bazele turistice si sportive de pe malurile lacurilor sau din apropiere.
A doua atractie o gasim in zona Cheilor Carasului, una dintre cele mai spectaculoase atractii ale parcului. Cheile sunt impresionante prin lungimea lor de 19 km, dar si prin numarul mare de pesteri si avene, peste 500. Frumusetea cheilor, mai ales in sezon de vara este data si de abundenta vegetatiei si a muschiului de pe pietrele aflate in albia raului, ce au fost si pentru noi principalul subiect. Impresionanta este si perspectiva aeriana oferita de punctele de belvedere de la Cetatea Carasului.
Rezervatii
- Rezervatia naturala Izvoarele Nerei, constituita aproape integral din exemplare falnice de fag, cu o suprafata de 2500 ha, care se desfasoara altimetric intre 800 si 1400 m; varsta arborilor depaseste 350 de ani, iar inaltimea lor este de peste 40 m.; spatiul rezervatiei cuprinde in interiorul ei Tilva Nerganita Mare la nord, partea de est a Cracului Pietrosul, Tilva Nerganita Mica, la sud; apartine localitatii Borlovenii Vechi si ocolului silvic Nera.
- Rezervatia paleontologica de la Soceni conserva numeroase forme fosile de gasteropode(melci), lamelibranhiate(scoici), schelete de pesti etc.
- Punctul fosilifer de la Apadia, situat pe ogasul Buiana, contine exemplare de lamelibranhiate si gasteropode; accesul se face din localitatea Brebu, mergand spre sud-est inca 6 km spre Apadia.
- Punctele fosilifere de la Delinesti conserva in orizontul superior al formatiunilor marine pannoniene numeroase resturi de foraminifere, moluste, spongieri, gasteropode.
- Punctele fosilifere de la Tarnova contin o bogata fauna fosila de gasteropode conservata in formatiuni sedimentare neogene situate pe valea Satului si valea Surupinii la 8 km de Resita
- Rezervatia naturala Izvoarele Nerei, constituita aproape integral din exemplare falnice de fag, cu o suprafata de 2500 ha, care se desfasoara altimetric intre 800 si 1400 m; varsta arborilor depaseste 350 de ani, iar inaltimea lor este de peste 40 m.; spatiul rezervatiei cuprinde in interiorul ei Tilva Nerganita Mare la nord, partea de est a Cracului Pietrosul, Tilva Nerganita Mica, la sud; apartine localitatii Borlovenii Vechi si ocolului silvic Nera.
- Rezervatia paleontologica de la Soceni conserva numeroase forme fosile de gasteropode(melci), lamelibranhiate(scoici), schelete de pesti etc.
- Punctul fosilifer de la Apadia, situat pe ogasul Buiana, contine exemplare de lamelibranhiate si gasteropode; accesul se face din localitatea Brebu, mergand spre sud-est inca 6 km spre Apadia.
- Punctele fosilifere de la Delinesti conserva in orizontul superior al formatiunilor marine pannoniene numeroase resturi de foraminifere, moluste, spongieri, gasteropode.
- Punctele fosilifere de la Tarnova contin o bogata fauna fosila de gasteropode conservata in formatiuni sedimentare neogene situate pe valea Satului si valea Surupinii la 8 km de Resita
- Punctele fosilifere de la Petrosnita situate pe valea Bejnei, la punctul numit "Tarana alba", pun in evidenta formatiuni neogene cu o fauna bogata de moluste si gasteropode.
- Punctele fosilifere de la Globu Craiovei sunt situate la marginea de SSE a masivului Semenic, in partea de vest a vaii Globului, afluent pe dreapta al raului Mehadica. Aici se afla fosile de gasteropode si lamelibranhiate in depozite ale miocenului.
- Punctele fosilifere de la Globu Craiovei sunt situate la marginea de SSE a masivului Semenic, in partea de vest a vaii Globului, afluent pe dreapta al raului Mehadica. Aici se afla fosile de gasteropode si lamelibranhiate in depozite ale miocenului.
