Rezervari on-line

Borsec


Localizare:Situata la 26km de Toplita este o statiune balneoclimaterica cu ape minerale cunoscute si recomandate pentru proprietatile lor tamaduitoare inca din 1594. Posibilitati de practicare a schiului si saniusului, drumetii la Grota Ursilor, Pestera de Gheata, Poiana Zanelor.
Borsec este un oras situat in nord-estul Romaniei (judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamt, 28 km de Toplita, 130 km de Tg.Mures, 91 km de Bicaz, 125 km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov.
Climat: Clima subalpina rece (temperatura medie 15°C in luna iulie; temperatura medie - 7°C in luna ianuarie). Vant slab. Temperatura medie anuala de 5°C. Precipitatii moderate (700-750 mm anual).
Scurt istoric
O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international - medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).
Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie etc.
La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius etc.).
In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, cai biliare), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.
In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner (un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla. Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier, Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

Balneofizioterapie si recuperare medicala
La Borsec se trateaza dureri musculare, articulare - reumatice, post - traumatice, afectiuni cardiovasculare, endocrinice, dermatologice, ORL etc., prin proceduri de fizioterapie: ionizari; galvanizari; curent dinamic; aerosoli; curent interferential; ultrasunete; raze ultraviolete si inflarosii; bioptron; electropunctura; vibromasaj; bai cu plante, bai cu peria, afuziuni, bai CO2; masaj.

Cure cu ape minerale
Izvorul nr. 3
Apa carbogazoasa, bicarbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Sodiu
Indicatii: gastrita hiperacida, constipatii usoare, piatra la rinichi si ficat, albuminuri, neferite cronice
Izvorul nr. 5
Apa carbogazoasa, carbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Sodiu
Indicatii: gastrita hipoacida, colite cronice, litoza cronica urica si oxala (piatra la rinichi si ficat), obezitate, artrism (boala hipertensiva)
Izvorul nr. 6
Apa bicarbonata calcica, magneziana, sodica, carbogazoasa, hipotona, usor sulfuroasa.
Indicatii: scade secretia gastrica, mai ales daca apa este incalzita sau degazefiata; amelioreaza gastrinele hiperacide si colitele spastice cu constipatie.
Izvorul nr. 10
Indicatii: gastrita hipoacida, boala ulceroasa, hipocalcemii
Izvorul nr. 11
Apa carbogazoasa, bicarbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu
Indicatii: gastrita hiperacida; hipocalcemie, insuficienta paratiroidiana
 
Atractii turistice
- Sapte Izvoare, aflat la circa 1500 m de centrul statiunii. Denumirea vine de la numarul izvoarelor care alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana la acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora. Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, inscriindu-se intr-o poiana deschisa marginita in partea de vest de o padure.
- Poiana Zanelor si "cariera de travertin", situate la cca 400 m de centrul statiunii, distanta putand fi parcursa intr-un sfert de ora. In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective.
- Grota ursilor (situata la circa 1200 m fata de centrul statiunii), un ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic).
- Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate si maretie.
- Izvorul Stravechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune, situat pe drumul spre Pestera de Gheata.
- Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800 m de centrul statiunii, este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune.
- Cetatea Bufnitelor, aflata la circa 2500 m de centrul statiunii, pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Trasee montane locale
Centrul statiunii - Muntele Faget (1305 m) - distanta de parcurs cca 3200 m din centrul statiunii.
Centrul statiunii - Piciorul Fagetelului (900 m) - distanta fata de centru este de cca 2850 m.
Centrul statiunii - Muntele Arcoza (1224 m) - distanta de cca 3000 m de centrul statiunii.

Atractii ale zonei:

Cheile Bicazului: Situate in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, au o lungime de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpentina si ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m).
Lacul Rosu: Lac de baraj natural, se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca 26 km de orasul Gheorgheni (judetul Harghita), pe DN 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m, lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci, in urma ploilor abundente, o mare cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel, iar apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.
Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui): Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru.
Manastirea Secu: Se gaseste la aproximativ 22 km de orasul Targu Neamt, pe valea paraului Secu (DC 160), intr-o poiana la poalele Muntelui Vasan. Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.
Manastirea Agapia: Manastirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate monumente din aceasta parte a tarii, un nepretuit tezaur de arta, unic prin capacitatea sa de a dezvalui specificul si originalitatea spiritualitatii romanesti.
Manastirea Varatec: La 12 km de Targu Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt.
Manastirea Sihastria: Rapusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica se ruineaza in jurul anului 1730, ceea ce-l determina pe episcopul Ghedeon sa ridice un nou lacas cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Lucrarile au inceput, dupa cat se pare, in anul 1730, cand acest Ghedeon era episcop de Husi, terminandu-se in 1734, cand ctitorul a trecut in scaunul episcopal de la Roman. In 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domneasca ce stabileste - la cererea ctitorului - o serie de privilegii si scutiri.
Manastirea Neamt: Este situata pe soseaua spre rezervatia "Dragos Voda" (DJ 155 C) si este cea mai veche si cea mai importanta asezare monastica a Moldovei.
Manastirea Sf. Ilie din Toplita: Este un asezamant construit de Ujica (Pop) Gheorghe impreuna cu fiii sai Ion si Stefan in localitatea Stanceni, intre anii 1845-1847 si mutat de mitropolitul Miron Cristea in orasul Toplita in jurul anului 1910. Biserica astfel mutata a fost dezvoltata intre anii 1924-192. Icoanele de aici dateaza din 1928 si au fost pictate de D. Belizarie si Gh. Rusu. In cladirea de la intrare s-a infiintat un muzeu.
Statiunea Durau: Situata la o altitudine de 780-800 m in faimosul masiv Ceahlau, statiunea se afla intr-o regiune montana frecventata din secolul al XVIII-lea. La Durau se afla o mica biserica pictata de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza. Vizitand imprejurimile, turistii pot admira cascada Duruitoarea, cu un impresionant jet de apa si zgomot asurzitor (de unde isi trage si numele), cabanele Fantanelele, Dochia si Izvorul Muntelui. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura. Statiunea este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de a efectua excursii in muntii inconjuratori (Ocolasu Mare - 1907 m si Toaca - 1904 m, ambele varfuri facand parte din Muntii Ceahlau, cascada Duruitoarea, rezervatia naturala Ceahlau) si de a practica sporturile de iarna (partie de schi, cu diferite grade de dificultate, patinoar artificial).

Acces:
- rutier: pe DN 15 de la Bacau , Piatra Neamt sau Tg. Mures; pe DN 15B de la Targu Neamt; pe DN 17B de la Vatra Dornei; pe DN 12 de la Brasov, Sfantu Gheorghe
- feroviar: pe orice relatie pana la Toplita, iar apoi cu auto 26 km spre Borsec.