Rezervari on-line

Bazna


Localizare:
Bazna (în germană Baaßen, în maghiară Bázna) este o comună în judeţul Sibiu, Transilvania, România. Bazna este situata în nordul judetului Sibiu, în apropierea limitei cu judeţul Alba şi judeţului Mureş într-o regiune deluroasă, altitudinea medie de 320 m. Distanţa faţă de cele mai importante oraşe este:
- Mediaş la 18 km
- Târnăveni la 22 km
Acces rutier: pe DN14A până în comuna Blăjel, de unde se virează către comună, aflată la 4 km de Blăjel.
Istoric
Localitatea este mentionată pentru întâia dată în 1270, an în care regele Ştefan al III-lea a încheiat o tranzacţie cu nobilul Bozouch din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, către localitatea Boian. Localitatea Bazna apare atestată documentar în 18 februarie 1302, printr-un act în care consiliul unei mănăstiri din Oradea adevereşte că un comite sas a donat localitatea denumită Bazna Episcopiei Catolice de Alba Iulia: Villa Bozna vocata in comitatu de Kukullu inter fluvios Kukullu existens.
Rudolf Rothens, în lucrarea Memorabilae Europae, aminteşte de Bazna prin apele minerale care se găsesc în această localitate în (1749), iar dr. Klaus, în studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se referă la binefacerea apelor din Bazna.
În evul mediu a făcut parte din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosânmartin în cadrul judeţului Târnava Mică.
Localitatea este renunumită şi după rasa de porci care poartă numele localităţii.
Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistraţi 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 ţigani, 38 maghiari, ş.a.[4] Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.141 evanghelici (luterani), 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformaţi (calvini), 12 ortodocşi şi 5 unitarieni.[5]
Biserica evanghelică
Biserica evanghelică a fost ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aşa cum pare a indica inscripţia O REX GLORIAE VENI (O, Rege al Gloriei, vino!) de pe unul dintre clopote, care este scrisă cu majuscule gotice.
Fortificaţia
In mijlocul aşezării s-a construit o cetate fortificată cu palisade. Incinta are un traseu aproximativ circular şi avea iniţial trei turnuri. La sfârşitul secolului al XIX-lea, înălţimea iniţială a cortinei , de aproximativ 7-8 metri, a fost redusă la 2-3 metri
Obiective turistice
- Staţiunea balneară Bazna. Valoarea curativă a izvoarelor minerale de la Bazna era cunoscută încă din secolul XVIII. Andreas Gaspari le consacră între 1762-1779 studii care au stat la baza cercetărilor ulterioare. În anul 1814 Biserica Evanghelică-Lutherană a preluat lacurile minerale, hotărând construirea unui aşezământ balnear. În 1843 o societate pe actiuni din Mediaş a început exploatarea sistematică a băilor. Din anul 1949 Băile Bazna au fost trecute în administrarea Ministerului Sănătaţii, devenind staţiune balneo-climaterică, cu caracter permanent.

- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat în parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativă, în formă de obelisc, a fost ridicată în 1956, în memoria eroilor români care au murit în Al Doilea Război Mondial. Este construit din cărămidă, fiind împrejmuită cu stâlpi metalici, uniţi cu lanţuri. Pe monument sunt inscripţionate cuvintele ‚,CINSTE EROILOR NOŞTRI“.