Sambata de Sus
 |  |
La poale muntilor Fagaras, in jurul unei vechi manastiri aluat nastere o noua destinatie de vacanta.
Sambata de Sus este situata la numai 30 Km. de municipiul Fagaras, foarte accesibila din punct de vedere al drumului.
Punctul central de atractie in Sambata de Sus este Manastirea Brancoveanu, care imbina armonios vechiul cu noul, istoria cu vremurile contemporane. Pe langa vizita la manastire noi va recomandam si binecunoscuta herghelie de la Sambata de Jos.
Desi vizitata de multi turisti, zona Sambata de Sus este inca, o oaza de liniste.
Împrejurimile oferă turistului o privelişte plăcută şi relaxantă.
Punctul central de atractie in Sambata de Sus este Manastirea Brancoveanu, care imbina armonios vechiul cu noul, istoria cu vremurile contemporane. Pe langa vizita la manastire noi va recomandam si binecunoscuta herghelie de la Sambata de Jos.
Desi vizitata de multi turisti, zona Sambata de Sus este inca, o oaza de liniste.
Împrejurimile oferă turistului o privelişte plăcută şi relaxantă.
Aerul este puternic ozonat datorită pădurilor din zonă. Dacă doriţi, sunteţi pasionaţi şi vremea este de partea dumneavoastră puteţi urca pe munte. Sâmbăta de Sus este o destinaţie de vacanţă nouă, pentru iubitorii de munte şi linişte. Aici veţi găsi construcţii noi şi oameni primitori gata să vă îndeplinească orice dorinţă.
Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaş sfânt.
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mânăstirii prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor.
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mânăstirii prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor.
Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mânăstire.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mânăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mânăstire mai mare cu viaţă de obşte (călugări care trăiesc, muncesc şi se roagă împreună), spre a da mărturie în timp despre unitatea de neam şi credinţă a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor. Tot aici, voievodul martir, înfiinţează o "Şcoală de grămătici", un atelier de pictură în fresco şi o mică tipografie pe care le instalează în noua incintă, după modelul brâncovenesc folosit în toate ctitoriile domneşti
Muzeul Manastirii Brâncoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.
Cel mai apropiat oras de Sambata de Sus este orasul Fagaras, ce are in centrul sau o cetate medievala in bune conditii.
Muzeul Manastirii Brâncoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.
Cel mai apropiat oras de Sambata de Sus este orasul Fagaras, ce are in centrul sau o cetate medievala in bune conditii.
