Slanic Prahova

Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de conditii de cazare, tratament si devertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei.

Frumusetea distincta a cadrului natural limitrof, particularitatile climatului local determinate de asezarea in vatra unui bazin depresionar si nu departe de ultimele culmi montane si prezenta unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni si spectacular si a unor baze de tratament recunoscute, sunt premizele pentru un sejur placut, linistit si odihnitor.

Dezvoltarea continua a orasului,modernizarea complexelor de bai si amenajarea de plaje si terase in incinta lor, pensiunile nou aparute si terasele de vara si parcul sunt motive pentru a considera Slanicul o atractiva statiune turistica pentru tineri.

Istoric

Localitatea Slanic a devenit cunoscuta în primul rând datorita zacamântului de sare care se exploateaza de peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale României, acestea sunt cele mai recente ca atestare documentara.

Începuturile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dându-si seama ca în regiunea Slanic Prahova exista un zacamânt de sare si vrând sa deschida o mina, a cumparat în 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din 1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat înainte de acest an, vechi ocne de sare, de adâncimi mici.

Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vând spatarului Mihail Cantacuzino "... jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna...", cu 700 de talere. - Colectia Academiei Române -

Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. În anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic împreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.

De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric în mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a explozibililor pentru derocare, eliminând operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au încheiat în 1943 , când s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pâna în 1970 când exploatarea s-a mutat în mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din câmpul Cantacuzino.

În sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau în forma de clopot, marturie stând asa-zisele pâlnii de scufundare de la locul acestor exploatari. În prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.

Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii în mina "Sistematica" din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a reprezentat un salt în mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip "clopot" la cea "sistematica cu mai multe camere". Prezenta apelor de infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), deschizându-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pâna în 1935, din anul 1912 deschizându-se mina Mihai (23 August) ce a functionat simultan.

Facilitati pentru tratament

Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).

Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.

Factori naturali de cura

Climat de crutare, puternic ozonat, specific zonei subcarpatice, lacuri sarate de o mare valoare curativa,namol sapropelic, salina de adâncime cu microclimat specific.

Compozitia rersurselor minerale

Analiza chimica a celor 7 lacuri sarate a evidentiat caracterul clorurosodic ridicat cu o salinitate cuprinsa între 80 ÷275 g / l si prezenta oxizilor de fier (Baia Rosie).
" În compozitia namolului sapropelic intra diferite substante minerale (clor, brom, nitrati, sulfati, carbonati, bicarbonati, calciu, magneziu, fier etc.) si substante organice."

Indicatii terapeutice

Afectiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor, afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor, afectiuni respiratorii cronice infectioase si alergice (rinosinuzite, faringoamigdalite, bronsite cronice, astm bronsic), afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cardiovasculare periferice, afectiuni dermatologice.

Tipuri de proceduri

Hidroterapie cu apa minerala salina, cu plante, hidrokinetoterapie (la cada, bazin), termoterapie (parafina, namol), electroterapie, laserterapie, masoterapie, aerosoloterapie, kinetoterapie.

Contraindicatii

- afectiuni cardiovasculare severe, decompensate;

- afectiuni hepatice, renale, pulmonare severe;

- afectiuni infecto-contagioase în evolutie;

- afectiuni psihice decompensate;

- afectiuni neoplazice;

- ASC avansat;

- sindroame hemoragice

Lacuri:

Lacul	Culoare	Salinitate(g/l)	Adancime(m)	Suprafata(mp)
Lacul Verde 1	Verde	120-280	40 m	1020
Lacul Verde 2	Verde-galbui	230-275	17,5	1260
Lacul Verde 3	Galben-verzui	230-275	32	1025
Baia Baciului	galben-verzuie	80-110	7,25	6100
Lacul Miresei	Verde	peste 260	32	1300
Baia Rosie	Rosu-galbui	130-260	3	680
Baia Porcilo	Galben	130	1	1520

Trasee turistice:

Piatra Verde se poate vedea si din centrul Slanicului, iar pentru a ajunge la aceasta cariera de piatra se trece prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de Valenii de Munte.

Plimbari de aprox. 30 min se pot face la izvoarele cu ape sulfatate,calcice,cloro-sodice din apropierea orasului: Fantana Rece-Sub cetate, Fantana lui Dusman, Fantana Gogon.

Tot o jumatate de ora dureaza si drumul pana la padurea de brazi, situata pe dealul din aropierea Minei Unirea

De la padurea de brazi se poate ajunge si la Fantana Rece.

 Crasna este o localitate situata in apropierea Slanicului.Traseul spre Schitul Crasna dureaza intre 2,5 ore si 3 ore si trece prin Grosani, satul Schiulesti si Valea Crasnei. Intoarcerea se poate face si pe drumul forestier spre Maneciu Ungureni.
La Manastirea Crasna se mai poate ajunge si din orasul Ploiesti, pe ruta Ploiesti - Valenii de Munte, cu coborarea in Halta Homoraciu (daca mergeti cu trenul), de unde se urca pe jos, cateva ore, dar fara regrete sau se coboara in Izvoarele de unde la fel exista un drum care duce spre Manastire.

Orasul Slanic se afla in vecinatatea Muntilor Teleajanului,cei mai apropiati din aceasta grupa fiind Muntii Grohotis,la care se poate ajunge pe mai multe trasee marcate, in intervale cuprinse intre 3 si 5 ore.

 Slanic- vf.Gorganul Mic- vf.Mare Bechet- vf.Poiana Lunga- Saua Cordun- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic

 Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- Paraul Bradului- Saua Cordun-vf. Trifoiu- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic

 Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- vf. Paltinet-Culmea Maciuca- Bertea- Stefesti- Slanic

 Slanic- vf.Radila Mare- vf. Ulita- vf. Grohotis- vf. Bobu Mare- vf. Bobu Mic- Stana din Babes- Cheia